CONTRA PETROLULUI

       

                  Sub Pietricica am tremurat degeaba. 

        De fapt de la reluarea campionatului am tot tremurat degeaba. Am trăit cu speranţa că în contextul împiedicării celor de la Astra şi a pierderii de viteză a celor din Ghencea, găzarii mei o să-i caftească pe nemţeni şi-o să salte pe locul doi, la 5 puncte de infatuatul lider stelist. Am nutrit degeaba, zeul fotbalului s-a pus contra.

       Ambiţiosul antrenor a avut cu totul alte planuri, şi-a aranjat muteşte şi bine merci plecarea la Getafe, unde  vezi doamne provocarea este mai mare... Să-mi fie cu iertare dar, care o fi scara mărimilor în ceea ce priveşte noţiunea de provocare, să câştigi un titlu în România în dauna Stelei şi a unui întreg sistem potrivnic performanţelor oneste sau să salvezi de la retrogradare  o echipă spaniolă de mâna a treia? Eu zic că atunci când e vorba de performanţă salvarea de la retrogradare e un fleac! Să fie clar, în sport, mai ales în fotbal, verbul "a salva" se conjugă la o distanţă de 15 locuri faţă de verbul "a câştiga"!

      Reţin cu întârziere, mea culpa, declaraţia  temperamentalului antrenor făcută în prima etapă după meciul de la Braşov, cum că Petrolul nu are nici o şansă la titlu şi că, nota bene, în România nu are rost să construieşti performanţe...
        În fapt ce se întâmplă la Petrolul frizează elementele diletantismului  şi ale hoţiei.

      În plin sezon, Petrolul, o echipă închegată şi cu un joc bun, arăta şanse reale să răstoarne ierarhiile, ba chiar să realizeze o performanţă unică în istoria clubului atât de iubit, anume eventul, cupa şi campionatul.

                      Cine va antrena Briliantul ?                    

        În atare situaţie şi un proprietar de tarabă din obor ştie că trebuie să-şi întărească echipa în locurile vulnerabile. Şi aşa şi părea să fie, aducerea lui Mutu venea să confere echipei experienţa, dorinţa de performanţă înaltă şi notorietatea de care aveam nevoie. Dar ce face onor conducerea, recte dumnealui domn' Capră?! Se ştie, îi vinde pe Boudjemaa, cel mai bun pasator din lot, mijlocaşul de construcţie care servea atacul cu mingii sclipitoare transformate în goluri şi pe Younes atacantul golgeter, preferatul tribunei, principalul marcator al echipei. Mutări catastrofale la care Contra nu numai că nu s-a opus dar a mai şi zis că are un lot valoros, că nimeni nu e de neînlocuit, bla-bla, bla-bla...

        Am văzut trei etape la rând câtă "dreptate" a avut... Echipa ciuntită şi îmbătrânită, fără mijlocaş la construcţie şi fără atacant veritabil, înoată pe teren, cară mingii de-a latul şi pasează exasperant înapoi, faultează prosteşte, joacă individualist şi fără orizont. Mutu pus atacant vine la jumate să-şi ia mingii, Teixeira o ameţeşte de unul singur, Sony face incursiuni finalizate cu centrări eşuate, iar Zicu completează un tablou decupat parcă din filmele cu... neputincioşi.

         Contemplând gafa managerială Contra îşi ia tălpăşiţa mişeleşte chiar înaintea importantei confruntări cu ASTRA şi tare mă tem că la vară, în cârdăşie cu Capră, va mai văduvi echipa de jucători valoroşi (Albin?)

      Aş mai reţine  în inventarul dezamăgirilor provocate de Cosmin Contra, două vinovate apropieri. Una faţă de naşu' Reghe şi d-na Prodan junior, un cuplu care se grăbeşte să pună labele pe locul lăsat liber de puşcăriaşii fotbalului şi una faţă de clanul infractorilor Becali ale căror poale le-a pupat îndelung în dauna Petrolului...

 Haita galben-albastră nu tace, nu uită şi nu se predă     

    Istoria clubului va reţine despre Contra că a adus o Cupă la Ploieşti pe schema unei echipe construite de Mulţescu şi Rednic, că a asistat la finală din tribune şi că mai apoi s-a dispensat cu incredibilă uşurinţă de jucătorii emblematici ai echipei...  În rest, tot răul să fie spre bine!
       Adio domnule Contra!

   Pentru mine Petrolul este drog, ca să parafrazez minunatul cântec al tribunelor şi, chiar dacă acum, înaintea meciului cu Astra, perspectiva e maro, eu voi veni duminică la meci cu o imensă iubire galben-albastră şi cu nesfârşita speranţă că, în al doisprezecelea ceas, în mintea de manager a domnului Capră va exista o decizie strălucită în numirea unui  antrenor meritoriu şi în favoarea spiritului petrolist.

        HAI PETROLUL!